Iniţiere-n Munţii Bârgăului semnată Tăşuleasa Social

Tăşuleasa Social a început acţiunile ecologice în zona Dorna Mică. Primele împăduriri din 2005 au adus 4000 de puieţi pe harta plantărilor din România. Un suport important a venit de fiecare dată din partea voluntarilor germani şi români. Anul acesta Asociaţia “Salvaţi Delta şi Dunărea” împreună cu Coca-Cola HBC România aduc o contribuţie decisivă la împăduririle din 2-6 octombrie.
Tinerii germani şi români au încercat să tragă de fiecare dată un semnal de alarmă: împăduririle sunt o acţiune necesară în care actori trebuie să fim noi.
Pentru a planta copăceii „cu partea verde-n sus”trebuie să te iniţiezi, sau mai bine spus să treci prin foc pentru a cunoaşte focul. Duminică (26 august a.c.) am pornit spre Ţara Tăşuleasa alături de oameni sosiţi din Botoşani şi Bucureşti . Defapt eu nu ştiam că printre volutarii de la Bistriţa sau infiltrat şi persoane din alte judeţe, totul s-a aflat când am ajuns la Piatra Fântânele. Era un semn bun , VERDE 003 trecuse graniţele judeţului.
Prima zi este dedicată oriunde acomodării. „Ţara Tăşuleasa” oferă celui prezent un peisaj unic care din păcate începe să se schimbe, din rău în mai rău. Factorul perturbator fiind în acest caz drujbistul care defrişează iraţional chiar şi-n zilele de sărbătoare. Defapt noi ne aflam aici pentru a conştientiza pericolul la care ne expunem. Oamenii locului recunosc cu teamă că nu mai există pădurile umbroase în care îţi era frică să înaintezi. Au rămas în schimb doar urme adânci , ici şi colo pâlcuri de arbori care făceau parte odată dintr-o pădure deasă.
A doua zi am avut ocazia să vedem copăceii plantaţi în 2006 în zona Gura Tisei din Munţii Bârgăului. În cuvinte nu se pot descrie imaginile văzute acolo. Arbori pur şi simplu decapitaţi de tăietori, doborâturi care păstrează şi astăzi urmele unui dezastru iremediabil. Preşedintele organizaţiei, Alin Ulhmann Uşeriu, a povestit problemele care le-a întâmpinat la plantările din 2006. Una dintre acestea ar fi puieţii , ocolul silvic însărcinat cu această problemă i-a cerut bani pentru cei 7.000 de copăcei. Evident acest lucru nu l-a împiedicat să-şi ducă misiunea mai departe. Arborii plantaţi de voluntari au prins rădăcini. Aproximativ 90% aşteaptă să crească mari. În paralel au existat oameni plătiţi pentru acţiunile silvice. Suma plătită de acea firmă a fost una extrem de mică, prin urmare puţini puieţi vor prinde majoratul.
Ziua de marţi (28 august a.c) a fost una specială prin dezastrul ecologic de la Dornişoara. Imagini senzaţionale au fost relatate pe larg la buletinele de ştiri în mai 2007 când furtuna a culcat la pământ sute de hectare de pădure. Cel mai bine se vede la faţa locului nenorocirea care s-a abătut .
Doborâturile zac încă acolo , fiind atacate de gândacul de lemn în acest moment. Gândacii se răspândesc în copacii vii distrugându-le circulaţia apei şi într-un final ucigându-i. Din păcate în această situaţie se află şi cei zece mii de puieţi plantaţi la sfârşitul lunii mai. Tăietorii de lemne exploatează iraţional în continuare puţinul fond forestier existent în zonă, neînţelegând mesajul transmis prin furtuna din primăvara.
Satul Dornişoara te întâmpină cu un miros puternic de răşină, la fiecare casă vezi zeci de metri cubi de lemn. În trecut satul a fost o carieră de piatră,acuma principala activitate rămâne tăierile necontrolate de masă lemnoasă.
Pe drumul care duce spre Parcul Naţional Călimani zac şi acuma stive de lemn care aşteaptă camionul să le transporte mai departe. Imaginile văzute cu siguranţă te pun pe gânduri sau mai bine zis pe plantat copăcei. Zona parcului a fost declarată arie protejată acum câţiva ani. Flora şi fauna existentă-n Parcul Naţional Călimani demonstrează că valorile oferite de natură pot fi păstrate intacte. Jnepenişul de pe tot cuprinsul rezervaţiei e rar în România şi aproape unic în întreaga Europă. Dacă ajungi pe Vârful Pietrosu vezi singura carieră de sulf din ţară, Negoiul Românesc nu mai există, din considerente pur financiare cu siguranţă.
Ultima zi de iniţiere a demonstrat încă odată că se poate păstra ecosistemul de pădure în limitele normale. Ocolul Silvic de la Lunca Ilvei este cel mai bun exemplu. Aici se conservă în contiuare pădurile de conifere încercând o exploatare pe cale raţională. Rumeguşul rezultat din prelucrarea lemnului e folosit mai departe la încălzirea şcolii, primăriei şi a dispensarului. De pe urma pădurilor au putut forma o localitate prosperă, aducând la standardele europene primăria şi căminul cultural.
Preşedintele României îşi va face simţită prezenţa-n octombrie la împăduririle de toamnă. Cu tot tacâmul va fi prezent în “Ţara Tăşuleasa”, de la ziarişti până la SPP-işti toţi vor fi dispuşi să planteze puieţi pentru o cauză dreaptă: STOPAREA ÎNCĂLZIRII GLOBALE. Nu ştiu dacă va venii Traian Băsăscu în scop electoral, totuşi e un lucru mare că mesajul transmis prin VERDE 003 a ajuns până la preşedinţie. Sunt sigur că-i mai importantă mediatizarea evenimentului la centru decât vizita lui în teritoriu.
Cele trei zile petrecute în inima Munţilor Bârgăului a format un grup gata să planteze cei 9.999 de puieţi. Un pin l-a plantat Marcel Iureş în deschiderea proiectului VERDE 003, restul rămân în mâna voluntarilor germani şi români.